Accidente de muncă şi boli profesionale

PRESTAŢII ACORDATE ÎN BAZA LEGII NR.346/2002 ÎN CADRUL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE

Începând

.
Începând cu data de 01.01.2005, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul Legii nr. 346/2002:
-persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;
-persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
-şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
-ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.
Se pot asigura în condiţiile legii mai sus prezentate, pe bază de contract individual de asigurare, persoanele care se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
-asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
-comanditaţi, administratori sau manageri;
-membri ai asociaţiei familiale;
-persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
-persoane angajate în instituţii internaţionale;
-proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;
-persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;
-membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
-alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior.
Conţinutul contractului individual de asigurare se stabileşte în normele metodologice de aplicare a Legii nr.346/2002.
Asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă, iar riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:
-promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
-diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale.
Potrivit prevederilor acestui act normativ,Casa Naţională de Pensii Publice are calitatea de asigurător, iar atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii.
Veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale provin din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc,suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie contract individual de asigurare,potrivit legii.
Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale beneficiază de diferite prestaţii şi servicii,în condiţiile prevăzute de lege.
A. Reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă
Asiguraţii au dreptul la prestaţii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea stării de sănătate, precum şi recuperarea capacităţii de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr.346/2002,cu modificările şi completările ulterioare.
Asigurătorul are obligaţia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează:
-restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficienţelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat;
-prevenirea diminuării ori a pierderii capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanentă.
Asiguraţii au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
-asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti;
-tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic;
-servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale;
-tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate;
-servicii de chirurgie reparatorie;
-cure balneoclimaterice;
-investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.
În vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale şi beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asigurătorului, în funcţie de natura şi de diagnosticul bolii.
Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii.
Asiguraţii au obligaţia să urmeze şi să respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asigurătorului.

Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesională
Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurător la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Asigurătorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesională:
-cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale;
-costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
-plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie.
Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie profesională reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale şi se acordă numai dacă persoana asigurată nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit legii.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de direcţia de sănătate publică judeţenă, respectiv de casa teritorială de pensii în a cărei rază se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului. În cazul asiguraţilor care au încheiat contract individual de asigurare, cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgenţelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical, iar în situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, cel mult 90 de zile.
Medicul asigurătorului poate decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activităţii în acelaşi loc de muncă sau în alt loc de muncă ori poate propune pensionarea de invaliditate.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale.
Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă
Asiguraţii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă. În această situaţie asiguraţii pot beneficia de o îndemnizaţie dacă venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecţiunii.
Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normală de muncă.
Indemnizaţiile de mai sus se acordă la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asigurătorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.
Cuantumul lunar al acestor indemnizaţii este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de calcul (se acordă pentru o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an calendaristic în una sau mai multe etape).

Compensaţii pentru atingerea integrităţii
Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Compensaţia se acordă la solicitarea persoanei îndreptăţite, pe baza deciziei medicului asigurătorului.
Compensaţia pentru atingerea integrităţii reprezintă o sumă fixă în bani şi se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptăţit asiguratul, şi nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
Criteriile şi grilele pe baza cărora se acordă compensaţia pentru atingerea integrităţii se stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPP.

Despăgubiri în caz de deces
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
Cererea pentru obţinerea despăgubirii în caz de deces se depune la sediul asigurătorului, însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.
Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurător în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii şi se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei.

G.Rambursări de cheltuieli
Asigurătorul acordă rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii:
-transportul de urgenţă, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;
-confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate în urma unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale;
-în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin intervenţie chirurgicală în vederea recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale.
Costurile suportate de asigurător sunt destinate să asigure recuperarea funcţionalităţii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a preşedintelui CNPP.

Activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului nr. 450/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, casa de pensii, în calitate de asigurător, acordă consultanţă privind prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul îmbunătăţirii nivelului de securitate şi sănătate şi a condiţiilor de muncă.
In acest sens, în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 346/2002, personalul tehnic al asigurătorului care desfăşoară activităţi de prevenire din cadrul casei de pensii, acordă sprijin societăţiilor comerciale, în scopul întocmirii tablourilor de analiză în domeniul prevenirii conform specificului activităţilor desfasurate.
Activitatea de consiliere in domeniul prevenirii axată pe procedura radiografierii stării de sănătate şi securitatea în muncă se desfăşoară la sediul/ punctele de lucru ale angajatorilor, parcurgând următoarele etape:

A. Identificarea şi ierarhizarea ramurilor economice la nivel judeţean privind riscurile profesionale
1.Analiza bazei de date referitoare la aciidentele de muncă şi bolile profesionale şi identificarea ramurilor economice cu grad de risc ridicat, la nivelul judeţului;
2. Stabilirea ierarhiei ramurilor economice, în funcţie de numărul accidentelor de muncă şi bolilor profesionale înregistrate, asupra cărora se va concentra activitatea de prevenire.

B. Programarea si pregătirea vizitelor la angajatori
1.Selectarea angajatorilor din ramurile economice, pe baza criteriilor ( nr. cazuri de deces şi invaliditate, costurile de asigurare înregistrate, cauzele care au generat producerea accidentelor de muncă);
2.Contactarea angajatorilor prin adresa scrisa, prin care se solicită acordul în scris al acestora şi programarea vizitelor, în scopul derulării activităţilor de consiliere în vederea prevenirii;
3. Efectuarea primei vizite cu scop informativ asupra activităţilor care urmează să se deruleze şi stabilirea de comun acord cu angajatorul a unui program de lucru care va fi avizat de directorul executiv al casei de pensii.
pentru informarea angajatorilor asupra funcţionarii sistemului de asigurare pentru accidednte de munca şi boli profesionale, precum si stabilirea de comun acord cu angajatorul a unui program de vizite ,in scopul consilierii in domeniul prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale;
4. Derularea activităţii de prevenire la angajator, respectând următoarele etape:
-prezentarea de către angajator (reprezentant desemnat) a activităţii de producţie, a fluxului tehnologic al activităţii principale şi al activităţilor complementare
-parcurgerea fluxului tehnologic şi identificarea posturilor de lucru care au inrergistrat accidente de muncă şi boli profesionale sau care prezintă risc ridicat de producere a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
-analiza locurilor de muncă şi identificarea riscurilor care au produs sau pot produce accidente de muncă si boli profesionale

C. Intocmirea documentelor necesare pentru elaborarea tablorurilor preventive
· Stabilirea unui diagnostic global al întreprinderii;
· Analiza din punct de vedere tehnic şi organizaţional al fluxului de producţie ţinand cont de modul de aplicare al legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă – SSM;
· Întocmirea „Fişei generale de constatare a asigurării condiţiilor de muncă”
· Analiza riscurilor identificate la fiecare post de lucru, pe cele 4 componente ale sistemului de munca. (executant, mijloace de productie, sarcina de mună, mediul de muncă).
· Întocmirea tablourilor de prevenire pentru fiecare post de lucru analizat.

D. Prezentarea concluziilor activităţilor desfăşurate
· Analizarea eficienţei măsurilor de prevenire şi de securitate existente;
· Prezentarea măsurilor de prevenire recomandate;
· Dialog cu angajatorul/reprezentantul desmnat asupra posibilităţilor în timp şi financiare de realizare a măsurilor recomondate;
· Consilierea angajatorului privind importanţa implementării măsurilor de prevenire
· Predarea unui exemplar al Tabloului de prevenire pe post de lucru după înregistrarea acestuia la angajator
· Tablourile de prevenire pe post de lucru se vor transmite împreună cu Fişa de întreprindere şi Delegaţia DGAMBP.

.