Casa Naţională de Pensii Publice
Casa Judeţeană de Pensii HARGHITA
ro hu

 
LEGISLATIE PENSII PUBLICE


INDEMNIZAŢII PREVĂZUTE DE LEGI SPECIALE

1.-Decretul Lege nr.118/1990
Decretul Lege nr.118/1990 reglementează acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura insaturată cu începere de la 6 martie 1945,precum si celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri

2.-Legea nr.49/1991 şi Legea nr.44/1994
Legea nr.49/1991 reglementează acordarea de îndemnizaţii şi sporuri invalizilor,veteranilor şi văduvelor de război,iar Legea nr.44/1994 se referă la veteranii de război,precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

3.-Legea nr.189/2000
Legea nr.189/2000 aprobă prevederile OG.nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

4.-Legea nr.309/2002
Legea nr.309/2002 reglementează recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950- 1961

 5.-Legea nr.8/2006
Legea nr.8/2006 reglementeaza dreptul la o indemnizaţie lunară in beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica.

6.-Legea nr.578/2004
Legea nr.578/2004 reglementează acordarea unui ajutor lunar soţului supravieţuitor.

7.-OUG nr.6/2009
OUG nr.6/2009 prevede instituirea pensiei sociale minime garantate.

https://www.cnpp.ro/legislatie-pensii-publice


INDEMNIZAŢII PREVĂZUTE DE LEGI SPECIALE

1.-Decretul Lege nr.118/1990
Decretul Lege nr.118/1990 reglementează acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura insaturată cu începere de la 6 martie 1945,precum si celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri:

Categorii de beneficiari:

Persoanele care:
- au executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoresti rămase definitivă sau au fost lipsite de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infractiuni politice;
- au fost private de libertate în locuri de detinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
- au fost internate în spitale de psihiatrie;
- au avut stabilit domiciliu obligatoriu;
- au fost strămutate în altă localitate;
- au fost deportate în străinătate după data de 23 august 1944;
- au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori,fiind constituite ca atare,înainte de această dată au fost retinute în captivitate după încheierea armistitiului;
- sotul celui decedat,dispărut sau exterminat în timpul detentiei,internării abuzive în spitale de psihiatrie,deportării sau prizonieratului,precum si sotul celui decedat după iesirea din închisoare;

Stabilirea calitătii de beneficiar al prevederilor DL.nr.118/1990 se face de către comisia care functionează în cadrul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Harghita.

Acte necesare pentru acordarea îndemnizatiei:
- Cerere tip pentru acordarea îndemnizatiei prevăzute de DL.118/1990.
- Acte doveditoare prin care să se probeze persecuţia politică suferită de solicitant;
- Hotărâre privind stabilirea calitătii de beneficiar al DL.nr.118/1990,emisă Comisie(în cazul urmaşilor).
- Acte de stare civilă;
- Cupon (sau cupoane) de pensie;

2.-Legea nr.49/1991 şi Legea nr.44/1994
Legea nr.49/1991 reglementează acordarea de îndemnizaţii şi sporuri invalizilor,veteranilor şi văduvelor de război,iar Legea nr.44/1994 se referă la veteranii de război,precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.
Au calitatea de veterani de razboi persoanele care:
- au participat la primul sau al doilea razboi mondial in armata romana si s-au aflat in una din situatiile prevăzute de lege:
au luptat in unitati militare - subunitati, mari unitati sau comandamente - la diferite esaloane ori au facut parte din formatiunile logistice, astfel cum sunt prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major;
au actionat in unitatile speciale din zona interioara la dezamorsarea proiectilelor, precum si la curatarea teritoriului de mine pana la 31 decembrie 1946;
au fost comandanti militari sau comandanti ai garzilor militare ori membri in comisiile militare de control si receptie in intreprinderi furnizoare de material de razboi, prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major;
au luptat pe teritoriul national vremelnic ocupat de inamic, impotriva acestuia, in unitati ori formatiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major;
au facut parte din justitia militara, politia militara, jandarmerie, din unitati de pompieri militari si companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, care au actionat in zona de operatiuni ori s-au aflat in unitati sau formatiuni constituite si au actionat in timpul razboiului, in perioadele aratate in Nomenclatorul Marelui Stat Major;
- cetăţenii români din orice teritoriu care s-au inrolat voluntar si au luptat in rândurile armatelor Natiunilor Unite;
- locuitorii din provinciile românesti, vremelnic ocupate in perioada 1940-1945, care au fost incorporati sau mobilizati in mod obligatoriu si au luptat in armatele altor state, in cazul in care şi-au păstrat sau redobandit cetăţenia română şi domiciliul in România;
- persoanele de naţionalitate germană care au fost încadrate obligatoriu in unităţi ale armatei germane, in cazul in care şi-au păstrat sau redobândit cetăţenia română şi domiciliul in România.
Sunt consideraţi invalizi de război veteranii de război care au suferit prin rănire sau accidentare, in timpul sau din cauza războiului, o invaliditate atestată printr-un act medical legal.

Prizonier de razboi este persoana:
- capturată de inamic in cursul operaţiunilor de război, indiferent dacă a fost combatant sau necombatant, precum si cea asimilată cu aceasta, potrivit conventiilor internationale la care România este parte;
- după încetarea ostilităţilor, la 23 august 1944, a fost dezarmată de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmată, a fost internată în lagăre de prizonieri;
- elev al şcolilor militare de ofiteri, subofiţeri si maiştri militari, trimis la studii in Germania, precum si soldatul şi cadrul militar aflat în această ţară la specializare, consideraţi prizonieri de război de către autorităţile germane la 23 august 1944.
Văduva de război este soţia supravieţuitoare nerecăsătorită a celui decedat pe front.
Soţia supravieţuitoare de veteran este soţia supravieţuitoare nerecăsătorită a celui care a luptat pe front, ulterior decedat.
Calitatea de veteran de război se stabileşte de către Ministerul Apărării Naţionale, pe baza actelor oficiale solicitate de acest minister, eliberate de către organele în drept.
Invalizii de război, indiferent de gradul de invaliditate, isi dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare si decizia de pensie respectivă.
Prizonierii de război îşi dovedesc calitatea pe baza actelor oficiale eliberate de arhivele militare, precum şi prin orice alt document emis de Ministerul Apărării Naţionale ori de organul la care au fost reţinuţi.
În cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptăţiţi nu posedă actele oficiale solicitate ori nu li se poate elibera dovada necesară ca urmare a inexistenţei sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în condiţiile prevăzute de lege şi de metodologia stabilită în acest scop de Ministerul Apărării Naţionale sau de către Asociaţia Natională a Veteranilor de Război sau de către alte asociaţii ale veteranilor de război constituite legal, fiecare pentru membrii săi;
.
Drepturi acordate:
Timpul participării în război, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a rănilor suferite în război sau în prizonierat, se considera vechime in muncă sau in serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operaţiuni pe care au luptat.
Veteranii de război beneficiază de indemnizaţie în cuantum de 161 lei lunar, conform legii şi de sporul lunar acordat proporţional cu timpul cât a luptat în război;
Veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme săvarşite pe câmpul de luptă, beneficiază de o rentă lunară conform prevederilor art.13 şi 14 din Legea nr.44/1994, calculată,după caz, in functie de nivelul soldei de grad si al soldei de functie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apararii Nationale, stabilite conform legii.
Soţia supravieţuitoare a veteranului de război beneficiază ,dacă nu s-a recăsătorit, de jumătate din îndemnizaţia de veteran de război la care avea sau trebuia să aibă dreptul, potrivit legii,soţul decedat.
Văduvele de veterani de război care nu s-au recăsatorit vor beneficia de 100% din îndemnizaţia de veteran de război, dacă soţii acestora inaintea decesului nu au fost decoraţi cu ordine sau medalii de război ori cu Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945".

Pentru a beneficia de îndemnizaţiile şi rentele prevăzute de Legea nr.49/1991 şi Legea nr.44/4994,cererile se depun la Asociaţia Veteranilor de Război,filiala Harghita.
Soţia supravieţuitoare,al cărui soţ a primit drepturi,în calitate de veteran de război,de la Casa Judeţeană de Pensii Harghita,depune cererea şi actele doveditoare la această instituţie.

Acte necesare:
Pentru acordarea drepturilor cuvenite veteranilor de război:
- Cerere
- Act de identitate;
- Livret militar sau adeverintă de la UM.02405 Pitesti;
- Adeverintă de la Asociatia Veteranilor de Război Harghita;
- Acte de stare civilă;
- Talon de pensie;
Pentru acordarea drepturilor cuvenite văduvelor de război:
- Cerere;
- Legitimatie de veteran de război al sotului decedat,sau alte acte doveditoare,după caz;
- Certificat de deces;
- Acte de stare civilă;
- Act de identitate al solicitantei;
- Cuponul de pensie al solicitantei;
- Declaratie pe propria răspundere că după decesul soţului văduva nu s-a recăsătorit;

3.-Legea nr.189/2000
Legea nr.189/2000 aprobă prevederile OG.nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
Categorii de beneficiari:
Beneficiază de prevederile acestui act normativ cetăţeanul român, care în această perioadă a avut de suferit persecutii etnice , după cum urmează:
- a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate;
- a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare;
- a fost refugiată,expulzată sau strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu;
- a făcut parte din detasamente de muncă forţată;
- a fost supravieţuitoare a trenului mortii;
- este sotul sau soţia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
- soţul supravieţuitor al celui decedat din categoria persoanelor mai sus enumerate,dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
Stabilirea calitătii de beneficiar al prevederilor Legii nr.189/2000 se face de către comisia care functionează în cadrul caselor teritoriale de pensii,admiterea sau respingerea cererii se face printr-o hotărâre motivată.

Acte necesare pentru stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr.189/2000:
- acte doveditoare din care rezultă persecuţia etnică la care a fost supus solicitantul(acte eliberate de Crucea Roşie Internaţională,lagărele de concentrare,Arhivele Naţionale Române sau Direcţiile judeţene ale acestora, certificate sau adeverinţe liberate de autorităţile militare sau civile româneşti,carnete de evacuat sau adeverinţe eliberate de Comisariatele generale ale refugiaţilor şi evacuaţilor,alte acte,conform legii).
- certificat de naştere(original şi copie);
- certificat de căsătorie(original şi copie);
- act de identitate(original şi copie);
- hotărâre privind calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 al soţului decedat, certificat de deces(original şi copie) şi declaraţie pe propria răspundere că nu s-a recăsătorit -în cazul soţului supravieţuitor;
- cupon de pensie;
- cerere şi un dosar cu şină;
Cererea,însoţită de actele doveditoare,se depune la Casa Judeţeană de Pensii Harghita.

4.-Legea nr.309/2002
Legea nr.309/2002 reglementează recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950- 1961;
Beneficiază de prevederile acestui act normativ cetătenii români care au efectuat stagiul militar în detasamentele de muncă din cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 14 ianuarie1950- 28 februarie1961,precum şi soţia celui decedat din categoria celor de mai sus,dacă nu s-a recăsătorit;
Stabilirea calitătii de beneficiar al prevederilor Legii nr.309/2002 se face de către comisia care functionează în cadrul caselor teritoriale de pensii,pe baza livretului militar sau adeverintelor eliberate de organele competente(UM.02405 Pitesi,Centrul Militar Judetean,etc).Admiterea sau respingerea cererii se face printr-o hotărâre motivată.

Acte necesare pentru acordarea îndemnizatiei:
- cerere
- buletin de identitate (original si copie);
- cupon de pensie;
- hotărâre pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.309/2002
- certificat de căsătorie,certificat de deces al titularului si declaratie pe propria răspundere că după decesul soţului nu s-a recăsătorit(pentru urmaşe)

5.-Legea nr.8/2006

Legea nr.8/2006 reglementeaza dreptul la o indemnizaţie lunară in beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta echivalentul a 50% din pensia cuvenita titularului sau, dupa caz, aflata in plata la data solicitarii, dar nu poate depasi doua salarii de baza minime brute pe tara, garantată in plată. Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.
Indemnizaţia lunară prevăzută de acest act normativ se acordă, la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea la casa teritorială de pensii.

Acte necesare
-cerere tip
-cupon de pensie
-copia actului de identitate
-adeverinţă eliberată de uniunea de creatori al cărei membru este solicitantul

6.-Legea nr.578/2004
Legea nr.578/2004 reglementează acordarea unui ajutor lunar soţului supravieţuitor.
Ajutorul lunar se acorda sotului supravietuitor care, la data solicitarii, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- este pensionar din sistemul public de pensii si are cel putin varsta standard de pensionare, prevazută de lege
- nu beneficiaza de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;
- nu s-a recasatorit dupa decesul sotului;
- durata casatoriei cu sotul care a decedat a fost de cel putin 10 ani;
- nu realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea în sistemul public de pensii este obligatorie;
- are domiciliul pe teritoriul Romaniei.

Acte necesare
-cerere tip de acordare a ajutorului lunar
-copia actului de identitate
-copia certificatului de naştere al soţului supravieţuitor
-copia certificatului de căsătorie
-copia certificatului de decs al soţului
-copia deciziei de pensie/talonul de pensie sau,după caz,dovada depunerii cererii de pensionare la casa teritorială de pensii,anterior decesului soţului
- copia deciziei de pensie/talonul de pensie sau,după caz,dovada depunerii cererii de pensionare la casa teritorială de pensii a soţului supravieţuitor
-declaraţie pe propria răspundere,sub sancţiunile prevăzute de art.292 Cod penal, din care să rezulte că soţul supravieţuitor nu realizează venituri dintr-o activitate profesională,pentru care asigurarea în sistemul public de pensii este obligatorie,că nu s-a recăsătorit după decesul soţului şi că nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public
-alte documente,după caz,necesare stabilirii ajutorului lunar.

Cererea pentru acordarea ajutorului lunar se depune la Casa judeţeană de pensii Harghita, parter, ghişeul nr.1.

7.-OUG nr.6/2009
OUG nr.6/2009 prevede instituirea pensiei sociale minime garantate.
Beneficiază de pensia socială minimă garantată pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate.
Pensia socială minimă garantată se determină ca diferenţă între nivelul prevăzut de lege şi nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată, stabilit în sistemul de pensii publice.
Diferenţa se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaş, pensia socială minimă garantată se acordă fiecărui urmaş în parte.